„Ca pondere, cifra reprezintă 36% din totalul acționarilor și asociaților din România iar dacă adăugăm și titularele de PFA/Întreprinderi individuale/Întreprinderi familiale ajungem la aproximativ 805.000 de doamne implicate direct în afaceri”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Potrivit analizei KeysFin publicate cu ocazia zilei de 8 martie și luând în considerare doar firmele care și-au raportat rezultatele la Ministerul Finanțelor în 2023, aproximativ 341 de companii locale (37% din total) sunt controlate majoritar de femei (≥50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 342 miliarde de lei (echivalentul a aproximativ 70 miliarde de euro) și constituie aproximativ 13% din total în 2023.

Business-urile în care activează româncele în calitate de acționar sau asociat majoritar (≥50%) au, în medie, trei salariați, un rezultat net mediu de 104 mii de lei și o cifră de afaceri de peste  un milion de lei, 95% dintre acestea fiind microîntreprinderi în 2023.

Româncele au controlat 98,3% dintre companiile locale cu acționariat feminin însă nu sunt singurele doamne care apar în topul naționalităților, fiind urmate de investitoare din China, Italia, Germania și Moldova cu ponderi cuprinse între 0,3 și 0,1% din total în 2023. În total doamne din peste 100 de țări sunt prezente în calitate de acționar sau asociat direct, majoritar în peisajul de business din România.

TOPUL SECTOARELOR ATRACTIVE PENTRU ROMÂNCE

După numărul de companii, româncele au ales să activeze în calitate de acționar sau asociat majoritar (≥50%) în Comerț (99 de mii), Activități profesionale (46 de mii) și Industria prelucrătoare (28 mii), potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor. Ca pondere în total număr de companii topul se modifică în: Sănătate & asistență socială (63% din total), Educație (58% din total) și Hoteluri & restaurante (57% din total) în 2023.

După Cifra de afaceri cumulată, doamnele au preferat business-uri în Comerț (147 miliarde de lei), Industria prelucrătoare (42 miliarde de lei) și Construcții (40 miliarde de lei). Ca pondere în total cifră de afaceri, topul se modifică în: Educație (47% din total), Sănătate & asistență socială (39% din total) și Hoteluri & restaurante (32% din total) în 2023.

TOPUL SECTOARELOR ÎN CARE ROMÂNCELE CÂȘTIGĂ CEL MAI MULT

Salariul mediu brut local a crescut cu 45% în ultimii 5 ani, ajungând  la 7.233 lei în 2023, potrivit ultimelor date defalcate de la Institutul Național de Statistică. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu brut, s-a majorat de la 2,4 % în 2019, la 5,5% în 2023.

Româncele au înregistrat cele mai mari venituri brute în IT&C, unde media a fost de 12.197 lei, Energie & gaze, domeniu în care femeile au câștigat în 12.046 lei lunar și Industria extractivă, categorie care le-a adus angajatelor 11.400 lei brut pe lună în 2023. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în Hoteluri & restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 4.075 lei în 2023.

Există domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite decât bărbații, iar pe primele locuri se află Serviciile administrative & suport, unde româncele câștigă cu 17% mai mult, ajungând, în medie, la 6.214 de lei brut lunar, Industria extractivă (cu 16,7% mai mult), Construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este de 6 ori mai mic decât bărbații, respectiv 53 de mii la nivelul întregii țări), Administrație publică (cu 7% mai mult sau Energie & gaze (+3%) în 2023.

La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2023 se regăsește în Intermedieri financiare și în Industria prelucrătoare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 25%, respectiv 20% mai mult decât femeile.

ROMÂNIA ARE AL TREILEA CEL MAI REDUS DECALAJ SALARIAL ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

„Nu sunt multe topuri care plasează favorabil România pe primele locuri în Uniunea Europeană, însă în 2022, potrivit ultimelor date de la Eurostat, am înregistrat al treilea cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, de doar 4,5% fiind imediat sub liderul la nivelul de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care a înregistrat pentru a doua dată în istorie un decalaj salarial negativ, de -0,2%. Înseamnă că doamnele din Luxemburg angajate în industrie, servicii și construcții (sunt exceptate administrația publică, apărarea și asigurările sociale), au fost în medie mai bine plătite decât bărbații potrivit datelor Eurostat” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

La polul opus, state mai dezvoltate din punct de vedere economic precum Estonia, Austria sau Cehia au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 18%-21%.

„În ciuda temperării ritmului de creștere estimăm stabilizarea cifrei de afaceri în jurul pragului de 3 miliarde de lei în 2024. Pe termen mediu, piața ceasurilor și bijuteriilor din România evoluează în trei direcții majore: cererea tot mai mare pentru piese de lux și personalizate, integrarea inovațiilor digitale în modelele clasice și creșterea vânzărilor online, impulsionată de experiențe interactive și de realitate augmentată”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai mari furnizori de soluții de business information din România.

Un număr record, de 1.750 companii activau în piața locală de ceasuri și bijuterii, cu 8% mai multe decât în 2022 și cu 39% peste nivelul din 2014. Pe sub-segmente, 30% dintre acestea au declarat ca principal domeniu de activitate la Ministerul de Finanțe producția de bijuterii, însă au generat doar 11% din cifra de afaceri și 10% din rezultatul net al pieței în 2023.

CEI MAI MARI COMERCIANȚI DE BIJUTERII & CEASURI DIN ROMÂNIA

B & B COLLECTION SRL (companie cu capital 100% local care administrează pe lângă brandul propriu, Splend’or, Kultho și Be in time) rămâne liderul pieței după cel mai mare avans nominal anual de 60 milioane de lei și cea de-a doua creștere procentuală anuală din top 5 de 11,5%, la aproape 583 milioane de lei în 2023. TEILOR SRL (companie care este deținută indirect prin Teilor Holding SA de acționari români) rămâne pe locul al doilea, cu o cifră de afaceri de aproape 266 milioane de lei în 2023, fiind urmată de PANDORA JEWELRY ROMANIA SRL, companie cu capital 100% polonez, care în 2023 a depășit CHRONOLINK SRL (companie cu acționariat cipriot, distribuitor oficial Rolex și Tudor) și de IRINIK SRL (deținătoare a mărcii Sabrini) cu 87 milioane, 84 milioane respectiv 77 milioane de lei în 2023.

Cele mai mari 5 companii din industrie au cumulat afaceri de peste un miliard de lei, reprezentând 39% din total.

REZULTAT NET ÎN SCĂDERE CU 5% ÎN 2023

Rezultatul net înregistrat de companiile din piața locală de ceasuri și bijuterii a scăzut de la nivelul record de 249 milioane de lei în 2022, cu 5% la 236 milioane de lei în 2023.  Rezultatul net rămâne de 6 ori mai mare în 2023 comparativ cu 2014.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 3212 (Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase), 4648 (Comerț cu ridicata al ceasurilor și bijuteriilor) sau 4777 (Comerț cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, în magazine specializate). 

„În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va crește cu aproximativ 2% în 2025, după o cvasi-stagnare în 2024, principalele riscuri din acest an fiind: o eventuală deraiere de la direcția pro-europeană, pro-NATO ca urmare a rezultatului alegerilor prezidențiale, fapt care ar duce imediat la creșterea costurilor de împrumut ale României pe piețele internaționale, o posibilă nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii, dar și corecția deficitelor gemene și modul în care vor fi gestionate presiunile inflaționiste”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

2024: CELE MAI PUȚINE ÎNMATRICULĂRI DE FIRME DIN 2020

Înmatriculările de entități au scăzut cu 15%, respectiv cu 22 de mii, la aproape 125 mii de companii nou-înființate în 2024, cu 18% sub nivelul record atins în 2022, potrivit ultimelor date publicate de Registrul Comerțului.

SCĂDEREA APETITULUI PENTRU AGRICULTURĂ, COMERȚ ȘI CONSTRUCȚII ÎN 2024

„Numărul de companii nou-înființate în Agricultură a scăzut cel mai mult, atât procentual cât și nominal, cu 76% respectiv 8,6 mii, la doar 2,8 mii de entități noi în 2024. În Comerț numărul de companii noi a scăzut cu 3,2 mii, în Construcții cu 2,2 mii iar în IT&C  cu 1,5 mii în 2024 față de anul anterior”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

La polul opus, doar Transportul & depozitarea și Altele au avut creșteri ale numărului de companii înființate în 2024.

Din punct de vedere geografic, cele mai mari scăderi nominale anuale de înmatriculări, cuprinse între o mie și 1,9 mii de entități au fost înregistrate în Bihor, Cluj și București. În toate județele au fost înmatriculate mai multe puține companii în 2024 față de 2023.

Numărul companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 9,4% la 7.274 companii în 2024, cu 28% peste minimului istoric atins în 2020, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 14,6% față de 2023, la 18.716 companii. Radierile și dizolvările s-au majorat cu 17,2% în 2024 față de 2023, la 129.217 companii, cu 68% peste nivelul din 2020.

„Unul dintre motivele care au stat la baza evoluției numărului de companii închise sau suspendate a fost și modificarea OG 16/2022 prin OUG 115/2023 prin care numărul de microîntreprinderi ce pot fi deținute, direct sau indirect, de o persoană (peste 25%) a fost redus de la 3, la o singură companie”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

MAXIM ISTORIC, DE APROAPE 1,7 MILIOANE ENTITĂȚI ACTIVE ÎN 2024

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.695.943 la 31 decembrie 2024.

CIFRA DE AFACERI ȘI NUMĂR DE COMPANII RECORD ÎN 2023

Potrivit ultimelor raportări  ale companiilor nefinanciare un număr record, de aproape 922 mii de companii, cu 4% mai multe decât în anul anterior și-au raportat rezultatele la 2023 și au angajat pentru prima dată peste 4,2 milioane de persoane, cu aproape 1% mai multe decât în 2022, potrivit studiului anual KeysFin „Condițiile de business din România“.

Cifra de afaceri a companiilor nefinanciare din România a crescut cu 3% (mai puțin de jumătate din inflația care crescuse cu 6,6% în 2023), la nivelul record de 2.604 de miliarde de lei în 2023, fiind cu 69% mai mare decât cea din 2018 și cu 144% peste nivelul din 2013.

Rezultatul net al companiilor nefinanciare din România a scăzut cu aproape 11% față de nivelul record din 2022, la 187 miliarde de lei în 2023. Față de 2018 avansul este de 127%, iar față de 2013 creșterea este de 1.200%.

TOP 3 CREȘTERI ȘI TOP 3 SCĂDERI SECTORIALE ÎN 2023

Deși topul celor mai mari 5 sectoare după cifra de afaceri a rămas: Comerț (39% din total), Industria prelucrătoare (22% din total), Construcții (8,3% din total), Energie & gaze (5,6%) și Transport & depozitare (5%), ca dinamică anuală cel mai mult au crescut Construcțiile cu 25%, Educația cu 20% și Serviciile administrative & suport cu 19%, în timp ce la polul opus, singurele scăderi procentuale anuale au fost înregistrate de Agricultură cu 5,6%, Energie & gaze cu 17% și Industria extractivă cu 38% în 2023 față de anul anterior.

„Pentru 2024, în baza datelor cu frecvență ridicată de la Institutul Național de Statistică, respectiv datele privind evoluția comerțului cu amănuntul și cu ridicata, estimăm o temperare a tendinței de creștere până în apropierea, dacă nu chiar depășirea pragului de 32 miliarde de lei.”, a declarat Tudor Malearov , Business Development Manager KeysFin, în cadrul celei de-a X-a ediții a evenimentului „Retail & Horeca Distribution”, organizat la Brașov de Modern Buyer.

Analiza pieței de distribuție în retail și HORECA a cuprins 151 companii în 2023, dintre care: 10 mari, 95 medii, 45 mici și o microîntreprindere.  Cea mai mare pondere din cifra de afaceri, de 14,6 miliarde de lei a fost generată de companiile medii (49% din total) în 2023.

„Din perspectivă județeană, Capitala conduce cu o cifră de afaceri de 11,5 miliarde de lei care reprezintă 39% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (9,5% din total), Cluj (6,6% din total), Bacău (5,3% din total) și Dolj (4,7% din total). Împreună, primele 5 județe au generat o cifră de afaceri de 19,4 miliarde lei, respectiv 65% din total în 2023”, a precizat reprezentatul KeysFin.

CEI MAI MARI DISTRIBUITORI LOCALI

Cel mai mare distribuitor din retail și HORECA din România a rămas INTERBRANDS ORBICO SRL (fosta Interbrands Marketing & Distribution) după cea mai mare creștere nominală și cel de-al șaselea avans procentual anual din top 20, de 897 milioane lei, respectiv 17,3%, la 6,1 miliarde de lei (20,4% din total) în 2023.

În top 10 urmează AQUILA PART PROD COM SA după a doua creștere nominală și cea de-a opta procentuală din top 20, de 286 milioane de lei respectiv 13,6%, la aproape 2,4 miliarde de lei și LUZAN LOGISTIC SRL cu o cifră de afaceri de aproape 1,2 miliarde de lei în 2023.

SENIC COM SRL a înregistrat cel mai mare avans procentual și cea de-a șaptea creștere nominală din top 20, de 44% respectiv cu 109 milioane de lei în 2023. Cei mai mari 10 jucători au concentrat 51% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în 2023.

REZULTAT NET RECORD  ÎN 2023

Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) al distribuitorilor din retail și HORECA a crescut cu 6,6% față de 2022 și cu 152% față de 2018, la nivelul record de aproape 924 milioane de lei în 2023. Dintre cele 151 de companii analizate, 150 au încheiat anul trecut pe profit (99,3%) și doar una pe pierdere (0,7%) în 2023.

Companiile medii (cele care au înregistrat cea mai mare pondere din cifra de afaceri și au reprezentat cel mai important angajator) au avut cel mai mare rezultat net pozitiv de aproape 509 milioane de lei (55% din total) în 2023.

AQUILA PART PROD COM SA (locul 2 după cifra de afaceri și cel mai mare angajator) a rămas cel mai profitabil distribuitor în retail și HORECA și a generat aproape 10% din profitul industriei în 2023. Cei mai profitabili 10 jucători au obținut un profit cumulat de 406 milioane de lei, adică aproape 44% din total în 2023. Profitul net mediu înregistrat de distribuitorii locali a fost de 6,2 milioane de lei în 2023.

TAXE ȘI IMPOZITE PLĂTITE CĂTRE BUGETUL DE STAT DE PESTE 258 MILIOANE DE LEI ÎN 2023

Capitala conduce și din punctul de vedere al taxelor și impozitelor plătite la bugetul de stat (Cheltuieli cu asigurări sociale și protecția socială + Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate + Impozit pe profit + Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus + Impozitul specific unor activități) cu 83 milioane de lei care reprezintă 32% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (13,7% din total), Dolj (6,3% din total), Cluj (5,6% din total) și Bacău cu 3,9% din total. Împreună, primele 5 județe au achitat 62% din totalul taxelor și impozitelor plătite de distribuitorii locali în 2023.

COMERȚUL CU RIDICATA, STAGNARE ÎN PRIMELE 6 LUNI DIN 2024

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a crescut în termeni nominali în primele 6 luni din 2024 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 0,3% față de aceeași perioadă din 2023.  

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în primul semestru din 2024 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 7% față de aceeași perioadă din 2023.

„Potrivit datelor preliminare de la Ministerul de Finanțe, aproximativ 232 mii de companii (26% din total) care și-au raportat rezultatele la 2023 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente comerțului (cu amănuntul și cu ridicata) și au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 953 miliarde de lei (39% din total)”, a adăugat Tudor Malearov în cadrul evenimentului organizat de Modern Buyer.

Notă: Piața de distribuție în retail și HORECA cuprinde 151 de companii relevante care au rezultat în urma analizei calitative detaliate și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei: 46 comerț cu ridicata cu excepția celui cu autovehicule (91% dintre companiile analizate). Față de ediția anterioară au fost incluse alte 14 companii și excluse 5 pentru că potrivit statusului Registrului Comerțului acestea nu mai sunt în funcțiune.

*Taxe și impozite = Cheltuieli cu asigurări sociale și protecția socială + Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate + Impozit pe profit + Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus + Impozitul specific unor activități.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial. Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deține și aplicația KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor și rapid situații financiare, indicatori și informații juridice de la peste 5 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare, cu 78% din total portofoliu și un avans anual de 17%, în timp ce împrumuturile către populație au reprezentat 21% din total și au crescut în 2023 cu doar 5% față de anul anterior.

Parlamentul a adoptat la sfârșitul lui martie un proiect de lege care prevede plafonarea dobânzilor la creditele ipotecare și cele de consum (în valoare de până la 100.000 de lei), acordate de IFN-uri. Astfel, costurile totale ale creditului ar fi limitate la dublul sumei împrumutate, dar apar și limite zilnice de dobândă, în funcție de valoarea împrumutului.

Dobânda anuală efectivă (DAE) la creditele ipotecare pentru investiții imobiliare ar urma să fie limitată la cel mult 8 puncte procentuale peste rata dobânzii la facilitatea de creditare (în prezent 8%, deci nivelul maxim ar fi 16%), iar cele de consum DAE nu poate depăși cu peste 27 puncte procentuale, deci nivelul maxim ar fi 35%.

La momentul redactării analizei, legea fusese trimisă la Președintele României pentru promulgare și va fi aplicabilă la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.

Ca pondere în total, IFN-urile incluse la categoria activități multiple de creditare au acordat 97% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituțiile incluse la categoria de leasing financiar au creditat doar 2% din total, potrivit datelor de la sfârșitul lui decembrie 2023 publicate de Banca Națională a României (BNR).

CREDITELE ACORDATE DE IFN-URI: POPULAȚIA ÎN LEI, COMPANIILE ÎN EURO

Aproape 89% dintre creditele acordate de IFN-uri populației au fost în lei, urmate de cele în euro cu 10,7% și alte valute cu 0,6% în decembrie 2023.

„Față de finalul lui 2022 observăm o creștere cu 19% în cazul ponderii creditelor acordate populației în euro și cu doar 4% a ponderii creditelor în lei. De cealaltă parte, 82% dintre creditele acordate de IFN-uri companiilor nefinanciare au fost în euro, urmate de cele în lei cu 18% din total, potrivit datelor BNR.

Din perspectiva maturității, observăm că 58% din portofoliul de credite în euro acordate de IFN-urile locale companiilor nefinanciare aveau scadența cuprinsă între 1 și 5 ani, 21% aveau scadența peste 5 ani, iar 4% mai puțin de un an”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, cel mai mare furnizor de soluții de business information cu capital 100% autohton din România.

CELE MAI MARI IFN-URI DIN ROMÂNIA*

UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA  a rămas cel mai mare IFN din România după valoarea activelor totale, cu aproape 5,8 miliarde de lei, care a reprezentat 11,6% din total în 2022. Pe locul 2 s-a situat  BCR LEASING IFN SA cu active totale de 3,6 miliarde de lei, 9% din total, urmat de AGRICOVER CREDIT IFN SA care a înregistrat cea mai mare creștere nominală de 842 milioane de lei, la  2,9 miliarde de lei. În top 5 urmează DEUTSCHE LEASING ROMANIA IFN SA cu 2,6 miliarde de lei și BNP PARIBAS LEASING SOLUTIONS IFN SA după cel mai mic avans nominal și procentual din top 10, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice analizate de specialiștii KeysFin.

În privința Rezultatului net, FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN SA (locul 10 după activele totale) a avut cel mai mare profit dintre IFN-urile locale, de aproape 180 milioane de lei și a generat 14,9% din total în 2022. Pe locul al doilea după profitul net înregistrat în 2021 s-a situat UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA cu aproape 122 milioane de lei, urmat de BT LEASING TRANSILVANIA IFN SA cu 85,9 milioane de lei în 2022.

RATA CREDITELOR NEPERFORMANTE, ÎN SCĂDERE ÎN 2023

Rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri a scăzut cu 18,8 puncte procentuale (p.p.) față de decembrie 2022, la 3,2% în septembrie 2023, cele mai importante ajustări înregistrându-se în cazul companiilor (-18,3 p.p.), la 2%, potrivit datelor BNR. Cu toate acestea, rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri populației a rămas de peste 2 ori mai mare decât cea a împrumuturilor bancare către populație (6,6% comparativ cu 3,8% în cazul creditelor bancare).

*Analiza are la bază rezultatele a 170 de IFN-uri dintre cele 177 incluse în Registrul General la sfârșitul lui Septembrie 2023 (94%). 

„În ciuda temperării ritmului de creștere estimăm continuarea tendinței și atingerea unui nou maximum istoric în 2023, de aproape 3 miliarde de lei. Pe termen mediu ne așteptăm la o creștere a cererii pentru produse de calitate, valoroase, piese care să fie atât o investiție durabilă, cât și o expresie a stilului. Transparența în lanțurile de aprovizionare și sustenabilitatea devin din ce în ce mai importante. În plus, în era digitalizării, vânzările online de bijuterii și ceasuri sunt în creștere, iar brandurile investesc în experiențe de cumpărare personalizate și tehnologii de realitate augmentată pentru a-și atrage și fideliza clienții”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, cel mai mare furnizor de soluții de business information cu capital 100% autohton din România.

În 2022, în România activau peste 1,6 mii de companii în piața de ceasuri și bijuterii, cu 1% mai multe decât în 2021 și cu 35% peste nivelul din 2013. Pe sub-segmente, 30% dintre acestea au declarat ca principal domeniu de activitate la Ministerul de Finanțe producția de bijuterii, însă au generat doar 10% din cifra de afaceri a pieței în 2022.

CEI MAI MARI COMERCIANȚI DE BIJUTERII & CEASURI DIN ROMÂNIA

B & B COLLECTION SRL (companie cu capital 100% local care administrează pe lângă brandul propriu și Splend’or, Kultho, Be in time) rămâne liderul pieței după cel mai mare avans nominal anual de 88 milioane de lei și cea mai mare creștere procentuală anuală din top 5 de 20%, la aproape 523 milioane de lei în 2022. TEILOR SRL (companie care este deținută indirect prin Teilor Holding SA de acționari români) rămâne pe locul al doilea, cu o cifră de afaceri de aproape 275 milioane de lei în 2022, fiind urmată de CHRONOLINK SRL (companie care deține marca Cellini), PANDORA JEWELRY ROMANIA SRL și IRINIK SRL (deținătoare a punctelor de lucru/magazine Sabrini) cu 77,5 milioane, 76,2 milioane respectiv 75,1 milioane de lei în 2022.

Cele mai mari 5 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ un miliard de lei, reprezentând 39% din total.

REZULTAT NET RECORD, DE 30 DE ORI MAI MARE FAȚĂ DE 2013

Rezultatul net înregistrat de companiile din piața locală de ceasuri și bijuterii a crescut substanțial la 249 milioane de lei în 2022, cu 20% mai mult față de 2021 și de peste 30 de ori mai mare comparativ cu 2013.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 3212 (Fabricarea bijuteriilor și articolelor similare din metale și pietre prețioase), 4648 (Comerț cu ridicata al ceasurilor și bijuteriilor) sau 4777 (Comerț cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor, în magazine specializate). 

„În ciuda temperării ritmului de creștere estimăm continuarea tendinței neîntrerupte din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maximum istoric în acest an, de peste 14 miliarde de euro, și am ales să publicăm rezultatele ultimei ediții a studiului privind evoluția industriei de software în apropierea zilei de 1 decembrie, deoarece observăm cum software-ul își consolidează rolul cheie în dezvoltarea și digitalizarea economiei și transformă România într-un hub regional, după unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, dacă nu chiar cel mai rapid din ultimii 10 ani, de peste 4 ori”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, cel mai mare furnizor de soluții de business information cu capital 100% autohton din România.

În 2022, în România activau peste 37 de mii de companii în industria de software, cu 19% mai multe decât în 2021 și cu 148% peste nivelul din 2013. Dintre acestea, aproape 35,5 mii erau microîntreprinderi, 1,2 mii companii mici, 398 companii medii și 32 companii mari.

ROCADĂ ÎN TOP 10 COMPANII DE SOFTWARE DIN ROMÂNIA

UIPATH SRL rămâne liderul industriei după cel mai mare avans nominal anual de 126 milioane de euro și cea mai mare creștere procentuală anuală din top 10 de 38%, la 459 milioane de euro în 2022. BITDEFENDER SRL rămâne pe locul al doilea, cu o cifră de afaceri de aproape 295 milioane de euro în 2022, fiind urmat de ENDAVA ROMÂNIA SRL care a detronat IBM ROMÂNIA SRL, după o creștere anuală de 37% ajungând pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 261 milioane de euro în 2022.

Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 2,2 miliarde euro, reprezentând 17% din total.

REZULTAT NET RECORD, DE 9 ORI MAI MARE FAȚĂ DE 2013

Rezultatul net înregistrat de companiile din industria de software a crescut substanțial la aproape 2 miliarde de euro în 2022, cu 28% mai mult față de 2021 și de aproape 9 ori mai mare comparativ cu 2013.

De asemenea, companiile din industria de software au generat 77% din rezultatul net înregistrat de întreg sectorul IT&C și aproape 5% din rezultatul net al tuturor companiilor nefinanciare din România în 2022.

DUBLAREA CONTRIBUȚIEI INDUSTRIEI DE SOFTWARE ÎN ECONOMIA LOCALĂ

Ponderea cifrei de afaceri generate de companiile de software din România în sectorul IT&C a crescut de la 40% în 2013, la 64% în 2022 prin prisma avansului mult mai rapid al componentei de software, creșterea fiind de 4 ori comparativ de avansul de 2,6 ori al cifrei de afaceri din sectorul IT&C, față de 2013.

La nivelul cifrei de afaceri totale generate de companiile nefinanciare din România, ponderea industriei de software a crescut de la aproape 1,3% în 2013, la peste 2,5% din total în 2022.

BLACK FRIDAY LA ROMÂNI: A CRESCUT APETITUL CUMPĂRĂTURILOR PRIN E-CREDIT

STARBYTE SRL, o companie locală cu capital 100% românesc, a dezvoltat aplicația de tip plug-in 4Apply pentru site-urile de e-commerce, care facilitează creșterea vânzărilor prin introducerea posibilității de plată prin Credit Online (e-Credit).

„Aplicația 4Apply, care integrează servicii de date de la KeysFin, a înregistrat fluxuri record de peste 500 de clienți pe oră, cu vârfuri de aproximativ 30 de clienți pe minut. În baza datelor înregistrate de aplicație, cererile pentru cumpărarea de produse în rate au crescut cu 500% față de Black Friday-ul anterior, vârful fiind înregistrat sâmbătă, 11 noiembrie” a declarat Adrian Băcăianu, fondator și CEO Starbyte.

Aplicația pune în legătură site-urile de e-commerce cu instituțiile finanțatoare precum bănci și IFN-uri. În acest fel, orice client care alege cumpărăturile online, are posibilitatea de a plăti prin e-credit, pe lângă plata obișnuită cu cardul. Aceasta asigură identificarea biometrică la distanță, cu realizare de noi conturi online, 100% digital, cu funcționalități precum recunoaștere facială, Liveness Detection sau semnătură digitală. Practic, prin realizarea contului virtual al clientului, băncile afiliate aplicației pot oferi credite online, pe loc.

EXPORTUL DE SERVICII INFORMATICE, AVANS DE 17% ÎN PRIMELE 9 LUNI DIN 2023

Exportul de servicii informatice a crescut cu 17%, la 5,8 miliarde de euro în primele 9 luni din 2023, față de aceeași perioadă a anului anterior, la fel și importurile, la 2,1 miliarde de euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României*. Înseamnă un surplus comercial record al serviciilor informatice de 3,7 miliarde de euro în primele 9 luni din 2023.

*Datele statistice privind exportul și importul de servicii sunt compilate conform metodologiei prevăzute de ediția a șasea a Manualului FMI privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională (BPM6) și sunt prezentate pe tipuri de servicii conform clasificării EBOPS (Clasificarea extinsă a componentei Servicii din Balanța de plăți).

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (Activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (Activități de editare a altor produse software), 6201 (Activități de realizare a software-ului la comandă), 6202 (Activități de consultanță în tehnologia informației), 6203 (Activități de management - gestiune și exploatare - a mijloacelor de calcul), 6209 (Alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (Activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei). 

Pentru 2023, analiștii KeysFin estimează continuarea creșterii sectorului și depășirea nivelului record atins în 2022, până în apropiere de pragul de 80 de miliarde de lei, în baza persistenței presiunilor inflaționiste și a estimării de majorare a producției anuale de cereale cu 24%, fiind al treilea cel mai mare avans anual dintre statele membre prognozat de Direcția Generală pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală din cadrul Comisiei Europene în acest an.

„Deși pentru 2023 estimăm continuarea creșterii agriculturii locale, punctăm nevoia prioritizării investițiilor în infrastructură și modernizarea acestui sector, astfel încât România să rămână un exportator net de produse agricole*, după ce în anul pandemiei a fost importator net pentru prima dată în ultimii 10 ani. Ca direcție strategică este de urmat exemplul Poloniei, respectiv să investim în procesare, ajungând ca pe termen lung să avem un sold pozitiv și al comerțului internațional cu produse agro-alimentare, care are o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

TOP COMPANII CU PROFIL AGRICOL

În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA a ocupat și în 2022 poziția fruntașă, după cea mai mare creștere nominală anuală din top 20, de 831 milioane de lei, la 3,1 miliarde de lei (4,6% din total). Pe locurile 2 și 3, după cifra de afaceri, s-au situat PROMAT COMIMPEX SRL cu 1,65 miliarde de lei și AGRO-CHIRNOGI SA cu 1,6 miliarde de lei în 2022.

Cele mai mari avansuri procentuale anuale din top 20, de 185%, respectiv 136% au fost înregistrate de EUROSEMAGRO COMPANY SRL și de AGROPEC DIONIS SRL, companii care au înregistrat și cele mai mari creșteri în top 20, de 25 respectiv 15 poziții.

CREȘTERE DE PESTE 2 ORI A REZULTATULUI NET FAȚĂ DE 2018

Potrivit specialiștilor KeysFin, numărul de companii care și-au reportat rezultatele financiare în 2022 a rămas foarte aproape de cel din anul anterior, respectiv 26,5 mii de companii (în baza datelor extrase în septembrie 2023).

Rezultatul net a crescut cu 13% față de 2021 și a fost cu 131% peste cel din 2018, la nivelul record de peste 9,2 miliarde de lei în 2022.

Dintre cele 26,5 mii de companii care și-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 16,7 mii au avut profit (63%), în timp ce 7 mii au înregistrat pierdere (26,3%), iar restul au înregistrat un rezultat nul în 2022.

PRODUCȚIA VEGETALĂ LOCALĂ, DIN PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ

Ca efect direct al transmiterii presiunilor inflaționiste, valoarea producției vegetale din Uniunea Europeană a crescut cu 15% în 2022 față de anul anterior, potrivit datelor de la Eurostat, în ciuda scăderii volumelor recoltate: porumb boabe (-29%), floarea soarelui (-11%), soia boabe (-8,1%) și grâu (-3,1%), rapița fiind printre puținele culturi la care s-a înregistrat un avans anual  (+14,5%).

România a avut a doua cea mai redusă creștere a valorii producției vegetale din Uniunea Europeană, de 1,1% și a coborât pe locul 7 în UE, cu 5,3% din total, fiind depășită de Olanda care a ajuns la 5,7% din total în 2022.

În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a rămas pe locul 4, cu 6,5% din total și o recoltă de 8,7 milioane de tone în 2022.

România a ocupat în continuare primul loc la suprafața cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, dar cu  producția realizată de 8 milioane de tone, s-a situat pe locul 3, după Franța și Polonia.

În plus, România a fost al doilea producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,1 milioane de tone în 2022. 

SURPLUS COMERCIAL INTERNAȚIONAL AGRICOL DE 800 MILIOANE DE EURO ÎN 2022

Valoarea comerțului internațional agricol (exporturi plus importuri) a crescut cu 30% față de 2021 și a fost cu 82% peste nivelul din 2018, la 16,3 miliarde de euro în 2022, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

În 2022 România a rămas exportator net de produse agricole după ce a fost importator net în anul pandemiei pentru prima dată din 2010, înregistrând un excedent comercial agricol (exporturi minus importuri de produse din Secțiunile I, II și III ale Nomenclatorului Combinat) cu 28% sub cel înregistrat în 2021, la 800 milioane de euro.

Studiul „Evoluția sectorului agricol din România” cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele grupe CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor - 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017; Piscicultură – 031, 032 și Silvicultură - 021, 022, 023, 024.

2022p: Datele au fost extrase în septembrie 2023 și pot suferi modificări până la sfârșitul anului.

*Produsele agricole incluse în secțiunile 1,2 și 3 din Nomenclatorul Combinat, respectiv I. Animale vii și produse animale, II. Produse vegetale și III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale.

„Este vizibilă erodarea puterii de cumpărare a românilor pe fondul persistenței presiunilor inflaționiste și a reducerii venitului disponibil ca urmare a scumpirii creditării. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cheltuielile medii lunare ale unui român au crescut în trimestrul al doilea din acest an cu 12% față de aceeași perioadă de anul trecut, la 2.392 lei (după un avans anual de 16% în 2022),  în timp ce veniturile s-au majorat cu 11,6%, la 2.770 lei (după un plus anual de 14,8% în 2022). Astfel, tot mai mulți români aleg să-și amaneteze obiectele de valoare: de la bijuterii și electronice, până la biciclete și mașini. Pentru 2023 estimăm continuarea creșterii pieței de amanet și depășirea maximului istoric atins în 2022, la aproximativ 1,8 miliarde de lei”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

CELE MAI MARI REȚELE DE CASE DE AMANET ÎN 2022

BERTUS SRL, compania care acționează sub brandul BSG Amanet & Exchange a rămas lider de piață, cu o cifră de afaceri de 265 milioane de lei (16,2% din total) după cea mai mare creștere nominală, de 87,1 milioane de lei și cea de-a șasea creștere procentuală din top 20, de 49% față de 2021.

INVEST INTERMED GF I.F.N. SRL a urcat pe locul al doilea după cifra de afaceri (este în același timp al doilea angajator și numărul 2 ca profitabilitate), în urma unui avans anual de 76,5%, la aproape 83 milioane de lei în 2022.

Cei mai mari 20 jucători au concentrat puțin peste jumătate (50,4%) din cifra de afaceri a caselor de amanet în 2022.

În 2022 au fost 1.718 companii care administrau case de amanet, cu 8% mai puține față de 2021 și în scădere cu 25% comparativ cu 2013. Numărul de insolvențe a rămas același în 4 din ultimii 5 ani, la 8 insolvențe în 2022.

REZULTAT NET DE 3,5 ORI MAI MARE DECÂT ÎN 2013

Rezultatul net (profit net minus pierderea netă) al caselor de amanet a crescut cu 23% față de 2021 și a fost cu 107% peste nivelul din 2018, la maximul istoric de 402 milioane de lei în 2022.

Potrivit KeysFin, dintre cele 1,7 mii de companii analizate, aproximativ 1,1 mii (65,5%) au înregistrat profit, 358 (20,8%) pierdere, iar restul au avut un rezultat net nul în 2022.

EVOLUȚIE NUMĂR ANGAJAȚI PIAȚA CASELOR DE AMANET DIN ROMÂNIA

Numărul mediu de angajați din piața caselor de amanet a scăzut cu 3,9% față de 2021 și a fost cu 18.4% sub nivelul din 2018, la aproape 4,6 mii în 2022.

Pe tip de companii, microîntreprinderile au fost cei mai mari angajatori cu 48,6% (2,2 mii de salariați) din forța de muncă a pieței caselor de amanet în 2022. La polul opus, un semnal îngrijorător este dat de cele aproximativ 601 companii (35%) care nu au avut niciun angajat în 2022.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codul CAEN 6492: Alte activități de creditare. 2022: date preliminare care pot suferi modificări până la sfârșitul anului.

„Cifra de afaceri a distribuitorilor din retail și HORECA din România a crescut în baza transmiterii presiunilor inflaționiste, pe fondul epuizării stocurilor pe întregul lanț de producție, distribuție și comerț cu 18,4% față de 2021 și a fost cu 61,2% peste nivelul din 2018, la nivelul record de 25,3 miliarde de lei în 2022. Pentru 2023, în baza datelor cu frecvență ridicată de la Institutul Național de Statistică estimăm o continuare a tendinței de creștere până în apropierea, dacă nu chiar depășirea pragului de 27 miliarde de lei” a declarat Tudor Malearov , Business Development Manager KeysFin,  în cadrul celei de-a IX-a ediții a evenimentului „Retail & Horeca Distribution”, organizat la Brașov de către Modern Buyer.

Analiza pieței de distribuție în retail și HORECA a cuprins 142 companii în 2022, dintre care: 9 mari, 88 medii, 43 mici și 2 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (48% din total).

Din perspectivă județeană, Capitala conduce cu o cifră de afaceri de 10,2 miliarde de lei care reprezintă 40,5% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (10% din total), Cluj (6,5% din total), Bacău (5,3% din total) și Harghita (4,5% din total). Împreună, primele 5 județe au generat aproape 67% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în 2022.

CEI MAI MARI DISTRIBUITORI LOCALI

Cei mai profitabili zece jucători au obținut un profit cumulat de 406 milioane de lei, adică 46% din total în 2022. Profitul mediu înregistrat de distribuitorii locali a fost de 6,2 milioane de lei în 2022.

Cel mai mare distribuitor din retail și HORECA din România a rămas INTERBRANDS ORBICO SRL (fosta Interbrands Marketing & Distribution) după cea mai mare creștere nominală și al doilea cel mai mare avans procentual anual din top 20, de 1,4 miliarde lei respectiv 37,5%, la 5,2 miliarde de lei (20,5% din total) în 2022. Entitatea reunește 4 companii: două ale Interbrands și două ale Orbico după ce grupul croat a preluat controlul unic al Interbrands la sfârșitul lui 2021. Cei mai mari 10 jucători au concentrat puțin peste 52% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în 2022.

În top 10 urmează AQUILA PART PROD COM SA după o creștere a cifrei de afaceri de 12,2%, la peste 2,1 miliarde de lei și LUZAN LOGISTIC SRL cu o cifră de afaceri de peste 1,1 miliarde de lei în 2022.

Cei mai mari 10 jucători au concentrat puțin peste 52% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în 2022.

REZULTAT NET RECORD ÎN 2022

Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) al distribuitorilor din retail și HORECA a crescut cu 52% față de 2021 și cu 144% față de 2018, la nivelul record de 885 milioane de lei în 2022. Dintre cele 142 de companii analizate, 136 au încheiat anul trecut pe profit (96%) și doar 6 pe pierdere (4%) în 2022.

AQUILA PART PROD COM SA (locul 2 după cifra de afaceri) a rămas cel mai profitabil distribuitor în retail și HORECA în 2022 și a generat 8,6% din profitul industriei. Cei mai profitabili 10 jucători au obținut un profit cumulat de aproape 415 milioane de lei, adică 46% din total în 2022.

TAXE ȘI IMPOZITE PLĂTITE CĂTRE BUGETUL DE STAT DE PESTE 238 MILIOANE LEI ÎN 2022

Capitala conduce și din perspectiva contribuției distribuitorilor din retail și HORECA la bugetul de stat cu un nivel al taxelor și impozitelor plătite* la bugetul de stat cu 83 milioane de lei care reprezintă 34,8% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (11,3% din total), Bacău (5,1% din total), Dolj și Cluj cu câte 4,7% din total fiecare. Împreună, primele 5 județe au generat 61% din totalul taxelor și impozitelor achitate de distribuitorii locali în 2022.

Notă: Piața de distribuție în retail și HORECA cuprinde 142 de companii relevante care au rezultat în urma analizei calitative detaliate și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei: 46 comerț cu ridicata cu excepția celui cu autovehicule (aproape 92% dintre companiile analizate). Față de ediția anterioară au fost incluse încă 7 companii (inclusiv istoricul acestora): METRO MAX COM SRL, MURICOM SRL, RAZIANA IMPEX SRL, AMERIMARC SRL, FOOD POINT DISTRIBUTION SRL, L&R COMEXIM SRL și ROLICOM IMPORT EXPORT SRL.

*Taxe și impozite = Cheltuieli cu asigurări sociale și protecția socială + Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate + Impozit pe profit + Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus + Impozitul specific unor activități.

*Taxele& impozitele plătite de ROLICOM IMPORT EXPORT SRL (CUI 199605) în 2022 nu erau dispobile la momentul întocmirii studiului

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial. Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deține și aplicația KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor și rapid situații financiare, indicatori și informații juridice de la peste 5 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

„Pentru 2022 estimăm continuarea creșterii pieței de jucării peste media europeană și depășirea maximului istoric atins în 2021, la mai mult de 1,7 miliarde de lei, în baza extinderii portofoliului de produse (fapt care influențează procesul de premiumizare - de obținere a unui statut premium - prin încorporarea de tehnologii noi, interactive și educaționale), al dezvoltării segmentului de jucării ecologice și al transmiterii presiunilor inflaționiste la nivelul consumatorului. Numărul mai mare de alianțe și parteneriate strategice, achiziții și colaborări între vânzători și participanții la piață la nivel european va susține și creșterea pieței jucăriilor la nivel local. Se așteaptă ca jucăriile pentru sport și în aer liber să beneficieze de o creștere a cererii pe fondul preocupărilor ridicate ale părinților privind obezitatea infantilă și a celorlalte probleme de sănătate asociate sedentarismului copiilor”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

„La polul opus avem factori precum creșterea disponibilității produselor contrafăcute, care pot afecta evoluția pieței. Acestea sunt fabricate din materii prime de calitate scăzută și pot fi chiar dăunătoare copiilor. Dezvoltarea comerțului electronic a propulsat vânzările de produse contrafăcute prin extinderea acoperirii lor geografice”, se arată în analiza KeysFin.

În 2021, în România existau 504 companii care aveau ca obiect de activitate producția și/sau comerțul cu amănuntul de jucării (cod CAEN 3240 - fabricarea jocurilor și jucăriilor și cod CAEN 4765 - comerț amănuntul al jocurilor și jucăriilor în magazine specializate), cu 5% mai multe față de 2020 și în creștere cu 73% comparativ cu 2012.

TOPUL COMERCIANȚILOR ȘI CEL AL PRODUCĂTORILOR DE JUCĂRII

Principalul comerciant a rămas JUMBO EC.R SRL, companie cu acționariat grecesc care și-a consolidat poziția de lider de piață în 2021 cu o cifră de afaceri de aproape 901 milioane de lei (69% din total comerț), după un avans anual de aproximativ 9%.

Locul secund în topul comercianților este ocupat de Noriel (INTERTOY ZONE SRL), companie cu acționariat majoritar turcesc, cu afaceri de 258 de milioane de lei, care a concentrat 20% din total comerț. Podiumul este completat de BRICK DEPOT SRL - distribuitorul Lego pe piața locală  (37 de milioane de lei; 2,8% din total comerț), LUXPRIMUM SRL (17 milioane de lei; 1,3%) și J&M SRL (12 milioane lei; 0,9% din total comerț). Cele mai mari 5 companii generează 93% din cifra de afaceri a comercianților de jucării din România în 2021.

În ceea ce privește producția locală de jucării, principalul actor din piață este AIRQUEE SRL, companie cu acționariat majoritar britanic, cu afaceri de 30,5 milioane de lei (cu 39% mai mari decât în 2020), care a generat 14% din total producție locală în 2021. Pe locul al doilea în topul producătorilor regăsim MODELLEISENBAHN SRL, companie cu acționariat 100% austriacă cu sediul în Arad, cu afaceri de 19,5 milioane de lei, adică 9,1% din total producție în 2021. Podiumul este completat de VIESSMANN TRANSILVANIA SRL (16,1 de milioane de lei, 7,5% din total), "D-TOYS" SA (15,8 milioane de lei; 7,4% din total producție) și BURAK TOYS INTERNATIONAL SRL (15 milioane lei, 7% din total producție în 2021). Cele mai mari 5 companii generează aproape 45% din cifra de afaceri a producției de jucării în 2021.

REZULTAT NET, DE 447 ORI MAI MARE DECÂT ÎN 2012

Rezultatul net al companiilor din piața de jucării (profit minus pierdere netă) a crescut de 447 de ori față de 2012, la aproape 279 de milioane de lei pe fondul evoluției componentei de comerț, care a reprezentat 95% din rezultatul net al pieței în 2021. Cel mai mare jucător după cifra de afaceri și forța de muncă, JUMBO EC.R SRL a generat aproape 96% din profitul net al comercianților de jucării în 2021.

Potrivit KeysFin, dintre cele 504 de companii luate în calcul în analiză, 244 au înregistrat profit în 2021, 194 au avut pierdere, restul înregistrând un rezultat nul. 

EVOLUȚIE NUMĂR ANGAJAȚI PIAȚA DE JUCĂRII DIN ROMÂNIA

Numărul de angajați din piața de jucării (producție & comerț) a scăzut cu 9% față de 2020, însă a rămas cu 83% peste nivelul din 2012, la aproximativ 3,6 mii de salariați în 2021.

Pe sub-segmente, numărul mediu de angajați din producția de jucării a scăzut cu 13% față de 2012, la 1,3 mii de salariați, ceea ce reprezintă 37% din total în 2021. Pe partea de comerț, forța de muncă a crescut cu 407% față de 2012, la aproape 2,3 mii de salariați în 2021.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN 3240 - fabricarea jocurilor și jucăriilor sau 4765 - comerț amănuntul al jocurilor și jucăriilor în magazine specializate.

„Este o premieră pentru piața locală, prin parteneriatul cu RetailZoom am creat primul studiu complet bazat atât pe datele financiare și de localizare a punctelor de lucru ale companiilor, dar și pe date la nivel de categorii de produse, branduri, care surprind dinamica sezonieră a prețurilor. Momentul este unul oportun, având în vedere presiunile inflaționiste din prezent, care deși estimăm să se tempereze în acest an, ne așteptăm să rămână semnificative pe termen mediu”, a declarat Diana Florescu, analist KeysFin.

Studiul poate fi accesat GRATUIT aici!

FOCUS PE LANȚURILE DE MAGAZINE LOCALE ȘI DE PROXIMITATE

Comerțul local a înregistrat descreștere din punct de vedere numeric în ultimii ani, dar a consolidat bune reprezentări și ponderi semnificative ale vânzărilor prin rețelele și magazinele independente mari, regionale. Contribuția acestui canal de retail aduce o pondere semnificativă la nivel național, de aproximativ 10% din totalul vânzărilor de retail alimentar național.

 „Ne-am obișnuit să numim comercianții locali - retail tradițional, iar abordarea noastră de segmentare a acestui canal propune două tipuri de afaceri: pe de o parte lanțurile de magazine locale ce concurează direct cu jucătorii internaționali, cu lanțurile mari de retail, iar pe de altă parte magazinele mici, majoritatea independente, ce asigură acces de proximitate pentru cumpărături zilnice, populației din toate zonele țării.”, a declarat Bogdana Gheorghe, director general al companiei RetailZoom.

Comerțul local reprezentat de rețelele și supermarketurile locale numite de noi Local Key Accounts construiește un retail de proximitate ce concurează din ce in ce mai serios rețelele internaționale de retail. Numeric, acest univers este reprezentat de peste 400 de firme la nivel național, ce fac management pentru aproximativ 2.040 de magazine. Comerțul local reprezentat de magazinele mici, tradiționale este mult mai larg, având un univers de 31.600 de companii la nivel național ce operează aproximativ 42.000 de puncte de vânzare, incluzând toate tipurile de magazine – profil alimentar, universal, cu (zone de) vânzare specializată, potrivit analiștilor KeysFin & RetailZoom.

Conform monitorizărilor RetailZoom, vânzările magazinelor de tip LKA au înregistrat în 2022 o creștere valorică de +11.6% față de 2021, nivel aflat sub valoarea medie a inflației – aspect regăsit și în descreșterea ușoară a vânzărilor în bucăți, de -1.6% versus 2021. Chiar dacă performanța vânzărilor din comerțul local a fost inferioară comerțului internațional din România pentru 2022 (+17.2% versus 2021), „rețelele locale își consolidează poziția în retail printr-un profil accentuat de proximitate – specific nu doar prin topul produselor din coșul de cumpărături, cât și prin sortimentul local ori regional”, spune Bogdana Gheorghe, director general al companiei RetailZoom.

COȘUL DE CUMPĂRĂTURI ALIMENTAR AL ROMÂNULUI: LANȚURILE LOCALE VERSUS CELE INTERNAȚIONALE

Coșul de cumpărături alimentar din magazinele comerțului local, deși este relativ similar cu cel din magazinele comerțului organizat de rețelele internaționale, prezintă câteva diferențe notabile în topul categoriilor de produse vândute – oferindu-i acestuia un profil accentuat de proximitate. Între similaritățile din top 20 de categorii de produse găsim carnea crudă (proaspătă și congelată), berea, băuturile răcoritoare, cafeaua, apa îmbuteliată, laptele & iaurturile, vinul - categorii ce se află în topul alegerilor în ambele canale de retail. În comerțul local, însă, între prioritățile din coșul de cumpărături se află într-o poziție superioară mezelurile și brânza cu greutate variabilă, pâinea preambalată, alunele & semințele, chipsurile. În partea de diferențiere pentru comerțul modern IKA, uleiul, brânza preambalată, ouăle și zahărul sunt în poziții superioare, arătând preferința cumpărătorilor pentru ofertele pe care le regăsesc în acest canal, se arată în studiul KeysFin & RetailZoom: „Evoluția retailului alimentar din România, nivel record în 2022”.

Pentru produsele nealimentare, după top 10 produse similare în comerțul local față de cel internațional (detergenți de rufe, hârtie igienică, deodorant, prosoape de hârtie, balsam de rufe, produse de curățenie, șampon, produse pentru igiena intimă), alegerile cumpărătorilor arată o poziție superioară în vânzări pentru detergentul de vase și săpun, pentru bureți & lavete și insecticide.

Tipurile de produse ce au crescut cel mai mult in vânzări pe parcursul anului 2022, în rețelele locale independente, sunt produsele pentru hrana animalelor de companie, produsele de băcănie și cafeaua & băuturile cu cafea.

PREȚURILE ALIMENTELOR, DIN CE ÎN CE MAI MARI

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul cu excepția celui cu autovehicule și motociclete (serie brută) a crescut cu 4,4% în 2022 față de 2021 (pentru comerțul de mărfuri alimentare, băuturi și tutun la nivel agregat s-a înregistrat un avans de peste 3 ori mai mic, de 1,4% în 2022 față de 2021). Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata s-a majorat în 2022 cu 22% față de anul anterior, iar cel cu produse alimentare, băuturi și tutun a avansat cu 16,9%, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Potrivit ultimelor date de la INS, indicele prețurilor de consum al mărfurilor alimentare, care reprezintă aproximativ 33% din coșul de consum al românilor, a crescut în martie 2023 cu 21,6% față de aceeași lună din 2022. Cele mai mari scumpiri anuale din martie 2022, de peste 30% din categoria mărfurilor alimentare, au fost la zahăr (61%), unt (38%), cartofi  (36.5%) și ouă, cu 34% peste nivelul din martie 2022. 

Notă: Studiul KeysFin & RetailZoom are la bază datele financiare anuale, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au avut ca domeniu principal de activitate codul CAEN: 4711 - comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi și tutun).

2021s – date segmentate și ajustate la nivelul Cifrei de afaceri. Sunt incluse doar companiile active, cu o cifră de afaceri de peste 5.000 de lei care au avut ca principal domeniu de activitate codul CAEN 4711. În plus, alte 128 de companii relevante, cu alte domenii de activitate au fost adăugate manual. 

„Ca pondere, cifra reprezintă aproape 37% din totalul acționarilor și asociaților din România, iar dacă adăugăm și titularele de PFA/ Întreprinderi individuale/ Întreprinderi familiale ajungem la aproximativ 800.000 de doamne implicate direct în afaceri”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

Potrivit analizei KeysFin publicate cu ocazia zilei de 8 martie și luând în considerare doar firmele care și-au raportat rezultatele la Ministerul Finanțelor și au avut capitaluri proprii pozitive în 2021, aproximativ 167.000 de companii locale (20% din total) sunt controlate majoritar de femei (peste 50% din capital). Cifra de afaceri a acestor companii a fost de 171 de miliarde de lei (echivalentul a 35 miliarde de euro) și constituie aproximativ 9% din total în 2021.

Business-urile în care activează româncele în calitate de acționar sau asociat majoritar (>50%) au, în medie, trei salariați, un rezultat net de aproape 150 mii de lei și o cifră de afaceri de peste  un milion de lei, 94% dintre acestea fiind microîntreprinderi în 2021.

Româncele au controlat 98,5% dintre companiile locale cu acționariat feminin, însă nu sunt singurele doamne care apar în topul naționalităților, fiind urmate de investitoare din China, Italia, Germania și Moldova cu ponderi cuprinse între 0,3 și 0,1% din total în 2021.

În total, doamne din peste 100 de țări sunt prezente în calitate de acționar sau asociat direct, majoritar în peisajul de business din România.

ROMÂNIA ARE AL DOILEA CEL MAI REDUS DECALAJ SALARIAL ÎNTRE FEMEI ȘI BĂRBAȚI LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

„Nu sunt multe topuri care plasează favorabil România pe primele locuri în Uniunea Europeană, însă în 2021 am înregistrat al doilea cel mai mic decalaj salarial pe criterii de gen, de doar 3,6% fiind imediat sub liderul la nivelul de trai (măsurat după salariul minim), Luxemburg, care a înregistrat pentru prima dată în istorie un decalaj salarial negativ, de -0,2%. Înseamnă că femeile din Luxemburg angajate în industrie, servicii și construcții (sunt exceptate administrația publică, apărarea și asigurările sociale), au fost în medie mai bine plătite decât bărbații potrivit datelor Eurostat” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

La polul opus, state mai dezvoltate din punct de vedere economic precum Estonia, Austria sau Germania au diferențe semnificative între salariile bărbaților și cele ale femeilor, cuprinse între 17,6%-20,5%.

TOPUL SECTOARELOR ÎN CARE ROMÂNCELE CÂȘTIGĂ CEL MAI MULT

Salariul mediu net local a crescut de 2,3 ori în ultimii 10 ani, ajungând  la 3,416 lei în 2021, potrivit ultimelor date defalcate de la Institutul Național de Statistică. Astfel, diferența dintre veniturile obținute de femei și de bărbați, luând în considerare salariul mediu net, s-a redus de la 9,9% în 2012, la 4,6% în 2021.

Româncele au înregistrat cele mai mari venituri în IT&C, unde media a fost de 6.115 lei, administrație publică, domeniu în care femeile au câștigat 5.420 lei lunar și industria extractivă, categorie care le-a adus angajatelor 5.172 lei net pe lună în 2021. De cealaltă parte, femeile din România care lucrează în hoteluri și restaurante au cele mai mici venituri, cu un salariu mediu lunar de 1.849 lei în 2021.

Există domenii în care femeile din România sunt mai bine plătite decât bărbații, iar pe primele locuri se află serviciile administrative & suport, unde româncele câștigă cu 21% mai mult, ajungând, în medie, la 2.883 de lei net lunar, construcțiile (însă în cazul acestui sector, numărul angajatelor este de 7 ori mai mic decât bărbații, respectiv 52 de mii la nivelul întregii țări), administrație publică (cu 7% mai mult), industria extractivă (6%) sau transport & depozitare (3%) în 2021.

La polul opus, cel mai mare decalaj salarial înregistrat în 2021 se regăsește în intermedieri financiare și în industria prelucrătoare, sectoare în care bărbații câștigă în medie cu 29%, respectiv 20% mai mult decât femeile.

La nivelul numărului de angajate (în public și privat), în ultimii 10 ani a fost înregistrată o creștere cu 17%, ajungând la 2,4 milioane, în vreme ce numărul salariaților bărbați a crescut cu 12,7%, la 2,7 milioane în 2021. Cele mai multe angajate din România lucrează în industria prelucrătoare unde activează 517 mii de femei (21% din total femei), în comerț, 463 de mii (19%) și în sănătate&asistență socială, 337 de mii (13,9% din total). 

Cifra de afaceri a producătorilor de vin din România a crescut cu peste 20% față de 2020 la cel mai ridicat nivel din istorie, de aproape 2,1 miliarde lei în 2021. Astfel, în linie cu estimările analiștilor KeysFin, piața de vin locală a depășit cu 3,4% maximul anterior atins în 2017, de puțin peste 2 miliarde de lei și a fost cu 55% peste nivelul din 2012.

„Pentru 2022 estimăm continuarea creșterii pieței vinului și depășirea maximului istoric atins anul trecut, la peste 2,3 miliarde de lei în baza datelor de la  Organizația Internațională a Viei și Vinului (OVIS) și a inflației anuale de aproape 11% în cazul vinului, raportată de Institutul Național de Statistică” a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2021, în România existau 611 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (cod CAEN 1102 - Producția de vin din struguri și cod CAEN 0121 - Cultivarea strugurilor), cu 1% mai multe față de 2020 și în creștere cu 25% comparativ cu 2012.

TOPUL PRODUCĂTORILOR DE VIN ÎN 2021, DUPĂ CIFRA DE AFACERI

În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței a rămas CRAMELE RECAȘ SA, cu o cotă de 12% din total și o cifră de afaceri de 252 milioane lei, după cel mai mare avans nominal anual din top 10, de peste 50 de milioane de lei în 2021.

Clasamentul este completat de JIDVEI SRL (jucător care a înregistrat în 2021 a doua cea mai mare creștere nominală anuală din Top 5, de 36,6 milioane de lei, ajungând astfel la o cotă de 8,7% din total), COTNARI SA (cu 7,9% din total), ZAREA SA (compania cu cea mai mare creștere procentuală anuală din Top 5, de 32%, care a urcat astfel un loc în top 5 și a ajuns la 7% din total) și CRAMA CEPTURA SRL (care a înregistrat cel mai mic avans procentual și nominal din Top 5 și a ajuns la o cotă de piață de 6,9% în 2021).

Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de aproape 1,2 miliarde de anul trecut, ceea ce a reprezentat 56% din piață.

REZULTAT NET RECORD, DE PESTE 125 MILIOANE LEI ÎN 2021

Rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record și a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 125 de milioane de lei în 2021.

Cel mai profitabil jucător din piață în 2021 a fost liderul după cifra de afaceri: CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă aproape o treime din profitul pieței de vin din România. Pe următoarele locuri se află CRAMA CEPTURA SRL (profit net de 23,8 milioane de lei), ZAREA SA (profit net de 17,4 milioane de lei), JIDVEI SRL (profit net de 14,8 milioane de lei) și CASA DE VINURI COTNARI SA (6,5 milioane de lei în 2021).

Primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună aproape 56% din profitul pieței în 2021.

BUN ÎI VINUL GHIURGHIULIU... ȘI CEL ALB! VINUL CREȘTE ÎN PREFERINȚELE ROMÂNILOR, MAI ALES DE SĂRBĂTORI

Consumul de vin a înregistrat o creștere de aproximativ 12% după ieșirea din pandemie, odată cu redeschiderea restaurantelor și reluarea evenimentelor cu public. În 2021, un român a băut cu 2,6 litri mai mult vin față de 2020, ajungând în medie la 23,7 litri potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Că este vorba de sărbătorile de iarnă, cele pascale sau de Ziua Îndrăgostiților, românii preferă vinul autohton, peste 95% din producția de vin românesc fiind consumată de piața internă.

Resursele totale de vinuri din România au crescut cu 658,1 mii hl față de 2020, la 7.795 mii hl în 2021 potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Avansul s-a datorat în principal producției de vinuri care a crescut cu 11,5% (+467,8 mii hl), în 2021 față de anul anterior. Importul de vinuri și stocul inițial de vinuri au crescut, cu 31,3% la 582 mii hl, respectiv cu 2,0% la 2.695 mii hl în 2021 comparativ cu 2020.  Exportul de vinuri a scăzut cu 9,9 mii hl față de anul precedent, la 189 mii hl în 2021, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică.

ROMÂNIA, AL ȘASELEA PRODUCĂTOR EUROPEAN DE VIN ÎN CIUDA SECETEI, CREȘTERE ESTIMATĂ DE 4% A PRODUCȚIEI ÎN 2022

La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 260 milioane hectolitri, volumul fiind cu 1% sub nivelul din 2021, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 157 milioane hectolitri pentru acest an, cu 2% peste nivelul din 2021.

Italia rămâne cel mai mare producător de vinuri din UE după menținerea la nivelul de 50,3 milioane hectolitri, Franța își consolidează poziția a doua după o creștere de 17% la 44,2 milioane hectolitri, iar Spania închide clasamentul cu 33 milioane hectolitri, după o scădere de 6% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

România rămâne al șaselea producător european în ciuda secetei, cu 4,6 milioane hectolitri, după un avans de aproximativ 4% în 2022, potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Viei și Vinului.

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 - Producția de vin din struguri și CAEN 0121 - Cultivarea strugurilor.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.

Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deține și aplicația KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor și rapid situații financiare, indicatori și informații juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

„În scenariul de bază estimarea noastră este că economia va crește cu aproximativ 3% în 2023, principalele riscuri macroeconomice din acest an fiind: modul în care vor fi gestionate efectele inflaționiste de runda a doua generate de scumpirea materiilor prime și de creșterea costurilor de împrumut (atât din punct de vedere fiscal cât și monetar), încetinirea economiilor europene, dar și o eventuală nerespectare a jaloanelor din PNRR de care depinde evitarea recesiunii dar și corecția deficitelor gemene”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

NIVEL RECORD, DE PESTE 150 DE MII DE ÎNMATRICULĂRI FIRME ÎN 2022

Înmatriculările de entități au depășit pentru prima dată în istorie pragul de 150 de mii, la 152.809 de companii nou-înființate în 2022, cu 3% mai multe decât în 2021 și cu 13,8% peste nivelul pre-pandemie de 134.220 atins în 2019, potrivit ultimelor date, publicate astăzi de Registrul Comerțului.

APETIT PENTRU INDUSTRIA EXTRACTIVĂ, ENERGIE&GAZE ȘI EDUCAȚIE ÎN 2022

„Dacă în 2021 Agricultura, Energia&gazele și IT&C înregistrau cele mai mari creșteri procentuale ale numărului de entități nou-înființate, în 2022 pe locul întâi am avut Industria extractivă, sectorul de Energie&gaze s-a menținut pe locul doi iar Educația a urcat pe trei, cu majorări de 551%, 170% respectiv 47% la 722 societăți, 1.601, respectiv 5.531 de entități nou-înființate în 2022”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

La polul opus, Hotelurile & restaurantele, Imobiliarele, Construcțiile, Comerțul și Agricultura au înregistrat scăderi procentuale anuale cuprinse între 1,1% și 73% în 2022.

Din punct de vedere geografic, cele mai multe entități înființate în 2022 au fost înregistrate în București (29.068, 19% din total), Cluj (9.199, 6% din total) și Ilfov (7.933 companii, respectiv cu 5% din total în 2022). La polul opus, Covasna, Ialomița și Tulcea au avut cele mai puține entități noi înregistrate, între 954 și 1.111 de entități în 2022. 

Numărul companiilor care au intrat în insolvență a crescut cu 8,2% la 6.649 companii în 2022, cu 16,8% peste minimului istoric atins în 2020, de 5.694 companii, potrivit datelor de la Registrul Comerțului.

Numărul companiilor suspendate a crescut cu 20,6% față de 2021, la 15.700 companii. Radierile și dizolvările s-au majorat cu 14,6% în 2022 față de 2021, la 112.959 companii însă au rămas cu 17% sub nivelul pre-pandemie atins în 2019.

MAXIM ISTORIC, DE PESTE 1,6 MILIOANE ENTITĂȚI ACTIVE ÎN 2022

Numărul entităților active (PFA și persoane juridice) a continuat tendința de creștere începută în 2011 și a ajuns la cel mai ridicat nivel din istorie, de 1.606.310 la 31 decembrie 2022. 

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții 100% digitalizate pentru verificarea mediului de business, cu date financiare și juridice, rapoarte, grafice și analize actualizate la zi despre companiile din România și din străinătate, în vederea reducerii riscului comercial.

Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

KeysFin deține și aplicația KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa ușor și rapid situații financiare, indicatori și informații juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România, direct de pe telefonul mobil.

„Estimăm continuarea tendinței neîntrerupte de creștere din ultimii 10 ani și atingerea unui nou maximum istoric în acest an, de peste 11 miliarde de euro, și am ales să publicăm rezultatele ultimei ediții a studiului privind evoluția industriei de software în apropierea zilei de 1 decembrie, deoarece observăm cum software-ul își consolidează rolul cheie în dezvoltarea și digitalizarea economiei și transformă România într-un hub regional, după unul dintre cele mai rapide ritmuri de creștere, dacă nu chiar cel mai rapid din ultimii 10 ani, de aproape 250%”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul din cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

În 2021, în România activau peste 30 de mii de companii în industria de software, cu 12% mai multe decât în 2020 și cu 112% peste nivelul din 2012. Dintre acestea, aproape 29 de mii erau microîntreprinderi, 1,1 mii companii mici, 356 companii medii și 25 companii mari.

ROCADE ÎN TOP 10 COMPANII* DE SOFTWARE DIN ROMÂNIA

 „În linie cu estimările din ediția anterioară a studiului privind evoluția industriei locale de software, în 2020 UiPath SRL a înregistrat o creștere a cifrei de afaceri până aproape 250 de milioane de euro și a devenit liderul pieței locale de software după cifra de afaceri, poziție pe care estimăm că și-a menținut-o în 2021”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin.

BITDEFENDER SRL a ajuns pentru prima dată în istorie pe locul al doilea, cu o cifră de afaceri de aproape 220 milioane de euro în 2021, detronând IBM ROMÂNIA SRL, care după o creștere anuală de 1,7% a coborât pe poziția a treia, cu o cifră de afaceri de 199 milioane de euro în 2021.

Cele mai mari 10 companii din industrie au cumulat afaceri de aproximativ 1,8 miliarde euro, reprezentând 18% din total.

REZULTAT NET RECORD ÎN 2021

Rezultatul net înregistrat de companiile din industria de software a crescut substanțial la aproape 1,6 miliarde de euro în 2021, cu 57% mai mult față de 2020 și de peste 7 ori mai mare comparativ cu 2012.

De asemenea, companiile din industria de software au generat 77% din rezultatul net înregistrat de întreg sectorul IT&C și peste 5% din rezultatul net al tuturor companiilor non-financiare din România în 2021.

DUBLAREA CONTRIBUȚIEI INDUSTRIEI DE SOFTWARE ÎN ECONOMIA LOCALĂ

Ponderea cifrei de afaceri generate de companiile de software din România în sectorul IT&C a crescut de la 36% în 2012, la peste 60% în 2021 prin prisma avansului mult mai rapid al componentei de software, creșterea fiind de 3,5 ori față de dublarea cifrei de afaceri din sectorul IT&C, comparativ cu 2012.

La nivelul cifrei de afaceri totale generate de companiile non-financiare din România, ponderea industriei de software a crescut de la 1,2% în 2012, la aproape 2,5% din total în 2021.

COMPANIILE CARE AU AVUT CONSULTANȚĂ ȘI/SAU MANAGEMENT ÎN DESCRIEREA DOMENIULUI PRINCIPAL DE ACTIVITATE ÎN 2021

Aproximativ 62,2 mii de companii au avut în descrierea domeniului principal de activitate raportat la Ministerul de Finanțe consultanță și/sau management în 2021, respectiv codurile CAEN: 6202, 6203 (Activități de consultanță în tehnologia informației, Activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul) ambele parte din industria de software, sector IT&C, 6920 (Activități de contabilitate și audit financiar; consultanță în domeniul fiscal), 7021 (Activități de consultanță în domeniul relațiilor publice și al comunicării), 7022 (Activități de consultanță pentru afaceri și management), 7112 Activități de inginerie și consultanță tehnică legate de acestea, ultimele 4 coduri CAEN făcând parte din sectorul Activități profesionale și 7830 (Servicii de furnizare și management a forței de muncă, din sectorul Servicii administrative & suport).

Acestea au avut o cifră de afaceri cumulată de 38,8 miliarde de lei, 130 mii de angajați și au înregistrat un profit net de 10,3 miliarde de lei. Dintre acestea peste jumătate, respectiv aproape 32 mii de companii, nu au avut niciun angajat în 2021.

Pe de altă parte, aproape o treime, respectiv 31,5% dintre companiile profitabile care au avut în descrierea domeniului principal de activitate consultanță și/sau management și au avut o cifră de afaceri cuprinsă între 500 de mii și 2 milioane de euro erau plătitoare de impozit pe profit în 2021.

*La momentul întocmirii studiului, rezultatele din 2021 ale UiPath SRL (CUI: 34737997, subsidiară a UiPath Inc., controlată indirect prin UiPath Netherlands Holding B.V.) nu erau disponibile. În top 10 sunt incluse estimările KeysFin cu privire la evoluția cifrei de afaceri a companiei.

Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN: 5821 (Activități de editare a jocurilor de calculator), 5829 (Activități de editare a altor produse software), 6201 (Activități de realizare a software-ului la comandă), 6202 (Activități de consultanță în tehnologia informației), 6203 (Activități de management - gestiune și exploatare - a mijloacelor de calcul), 6209 (Alte activități de servicii privind tehnologia informației), 6311 (Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe) sau 6312 (Activități ale portalurilor web). Toate cifrele sunt exprimate în euro, iar cursul de schimb folosit a fost cel oficial afișat de Banca Națională a României (la sfârșitul perioadei). 

Ca pondere în total, IFN-urile incluse la categoria activități multiple de creditare au acordat aproape 98% din totalul împrumuturilor, în timp ce instituțiile incluse la categoria de leasing financiar au creditat doar 1,9% din total, potrivit datelor de la sfârșitul lunii iunie 2022, publicate de Banca Națională a României (BNR).

Spre deosebire de sectorul bancar, IFN-urile creditează în special companiile nefinanciare, cu 76% din total portofoliu, față de 47% din total, în cazul băncilor în 2021. Din portofoliul de credite acordate de IFN-uri companiilor nefinanciare, 85% sunt destinate IMM-urilor, potrivit datelor BNR.

CREDITELE ACORDATE DE IFN-URI: POPULAȚIA ÎN LEI, COMPANIILE ÎN EURO

Peste 90% dintre creditele acordate de IFN-uri populației au fost în lei, 9% din total sunt creditele în euro și 0,9% de credite în alte valute, arată datele de la sfârșitul lui iunie 2022.

„Față de finalul anului trecut observăm o creștere cu 0,4% în cazul ponderii creditelor acordate populației în euro, concomitent cu o scădere cu 0,3% a ponderii creditelor în lei. La polul opus, 81% dintre creditele acordate de IFN-uri companiilor nefinanciare au fost în euro, urmate de cele în lei, cu 19% din total, potrivit datelor BNR.

Din perspectiva maturității, observăm că 68% din portofoliul de credite în euro acordate de IFN-urile locale companiilor nefinanciare aveau scadența cuprinsă între 1 și 5 ani, 28,6% aveau scadența peste 5 ani, iar 3,5% mai puțin de un an”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

CELE MAI MARI IFN-URI DIN ROMÂNIA*

UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA  a fost cel mai mare IFN din România după valoarea activelor totale, de 5,3 miliarde de lei, care a reprezentat 12,4% din total în 2021. Pe locul 2 s-a situat  BCR LEASING IFN SA cu active totale de 3 miliarde de lei, 7% din total, urmat de BNP PARIBAS LEASING SOLUTIONS IFN SA, care a înregistrat cea mai mare creștere nominală de 638 milioane de lei și cel mai mare avans procentual de 36,5% din top 10, la 2,4 miliarde de lei în 2021, potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor Publice analizate de specialiștii KeysFin.

În privința Rezultatului net, FONDUL NAȚIONAL DE GARANTARE A CREDITELOR PENTRU ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII SA – IFN (locul 8 după activele totale) a avut cel mai mare profit dintre IFN-urile locale, de aproape 103 milioane de lei și a generat 7,7% din total în 2021. Pe locul al doilea, după profitul net înregistrat în 2021, s-a situat UNICREDIT LEASING CORPORATION IFN SA cu 101 milioane de lei, urmat de TBI MONEY IFN SA cu 77,6 milioane de lei în 2021.

CREDITE NEPERFORMANTE ÎN SCĂDERE, PROVIZIOANE ÎN CREȘTERE ÎN  2021

Rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri a scăzut cu 0,6 puncte procentuale (p.p.) la 3,6% în 2021, cele mai importante ajustări înregistrându-se în cazul populației (-1 p.p.), potrivit datelor BNR. Cu toate acestea, rata creditelor neperformante acordate de IFN-uri populației a fost de peste 2 ori mai mare decât cea a împrumuturilor bancare către populație (7,4% comparativ cu 3,6% în cazul creditelor bancare) și mult peste valoarea observată în cazul creditelor IFN acordate companiilor (2,2%) în 2021.

Creanțele restante și îndoielnice ale IFN-urilor au scăzut cu 8,4% la 600 milioane de lei în 2021, ponderea acestora în totalul activului net diminuându-se la 1,4% la sută în 2021. Creditele restante și îndoielnice au avut, de asemenea, o tendință anuală descrescătoare, cu 16%, la 395,6 milioane lei în 2021.

Nivelul total al provizioanelor aferente creditelor restante și îndoielnice a crescut marginal cu 0,8%, la 2,4 miliarde de lei în 2021.

*Analiza include rezultatele a 165 de IFN-uri dintre cele 175 incluse în Registrul General la sfârșitul lui august 2022 (94%). 

Pentru 2022, analiștii KeysFin estimează consolidarea sectorului până în apropierea sau chiar depășirea nivelului record atins în 2021, de 58 de miliarde de lei, în baza presiunilor inflaționiste și a subvențiilor acordate de autorități, factori care vor contrabalansa scăderea producției de cereale cu 12%, prognozată de Comisia Europeană în iulie 2022, fiind al doilea cel mai mare declin anual dintre statele membre, la 26 milioane de tone.

„Cifra de afaceri a companiilor agricole din România a crescut cu o treime în anul post-pandemic, peste estimările inițiale, în baza majorării prețurilor la cereale și materii prime pe plan internațional și a subvențiilor alocate de autorități agricultorilor. Deși pentru anul 2022 estimăm consolidarea sectorului, punctăm nevoia prioritizării investițiilor în infrastructură și modernizarea acestui sector, astfel încât România să rămână un exportator net de produse agricole*, după ce în anul pandemiei a fost importator net pentru prima dată în ultimii 10 ani. Ca direcție strategică este de urmat exemplul Poloniei, respectiv să investim în procesare, ajungând ca pe termen lung să avem un sold pozitiv al comerțului internațional cu produse agro-alimentare, care are o valoare adăugată mai mare”, a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin, unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România.

TOP COMPANII CU PROFIL AGRICOL

În ceea ce privește topul celor mai mari companii cu profil agricol, REGIA NAȚIONALĂ A PĂDURILOR ROMSILVA a ocupat și în 2021 poziția fruntașă, după o creștere anuală de 25% a cifrei de afaceri. Pe locurile 2 și 3, după cifra de afaceri, s-au situat PROMAT COMIMPEX SRL cu 1,2 miliarde de lei și PLANTAGRO-COM SRL cu 672 milioane lei în 2021.

Cea mai mare creștere din top 20 a fost înregistrată de COMCEREAL SA, care după un avans anual de 182% al cifrei de afaceri a intrat pe ultima poziție în top 20 în 2021.

CREȘTERE DE APROAPE 4 ORI A REZULTATULUI NET ÎN 2021

Potrivit specialiștilor Keysfin, numărul de companii care și-au reportat rezultatele financiare în 2021 a rămas foarte aproape de cel din anul anterior, respectiv 26,5 mii de companii (în baza datelor extrase în septembrie 2022).

Ca efect direct al revenirii post-pandemice, rezultatul net a crescut cu 267% față de 2020 și a fost cu 81% peste cel din 2017, la nivelul record de peste 8 miliarde de lei în 2021.

Dintre cele 26,5 mii de companii care și-au raportat rezultatele financiare, aproximativ 17 mii au avut profit (64%), în timp ce 6,5 mii au înregistrat pierdere (24,7%) iar restul au înregistrat un rezultat nul în 2021.

PRODUCȚIA VEGETALĂ LOCALĂ, DIN PERSPECTIVĂ EUROPEANĂ

Producția vegetală din Uniunea Europeană a crescut cu 11% în 2021 față de anul anterior, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică: floarea soarelui (+13,8%), grâu (+9,2%), porumb boabe (+5%), rapiță (+1,8%) și soia boabe (+0,9%).

România a avut a doua cea mai mare creștere a valorii producției vegetale din Uniunea Europeană, de 40,2% și a urcat pe locul 6 în UE, cu 6,3% din total, depășind Polonia care a ajuns la 5,6% din total în 2021.

În ceea ce privește producția de grâu la nivelul UE, România a urcat cu 2 locuri în clasament, ajungând pe locul 4, cu 7,5% din total și o recoltă de 10,4 milioane de tone în 2021.

România a ocupat în continuare primul loc la suprafața cultivată de porumb în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, iar în anul post-pandemic producția realizată a fost de 14,8 milioane de tone, redevenind lider în ierarhia europeană.

În plus, România a reușit să rămână cel mai mare producător de floarea soarelui din UE, cu o recoltă de 2,8 milioane de tone în 2021. 

VALOAREA PRODUCȚIEI AGRICOLE DIN ROMÂNIA ÎN 2021, CREȘTERE cu 14%

Valoarea producției ramurii agricole din România a crescut cu 14% în anul 2021 comparativ cu anul precedent, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

De asemenea, producția vegetală a crescut cu 22%, iar producția animală și serviciile agricole s-au redus cu câte 0,2%, respectiv 0,7% în 2021 față de anul anterior.

Studiul „Sectorul agricol din România” cuprinde toate companiile care și-au raportat rezultatele anuale la Ministerul Finanțelor și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre următoarele grupe CAEN: Cultivarea plantelor și creșterea animalelor - 011, 012, 013, 014, 015, 016, 017; Piscicultură – 031, 032 și Silvicultură - 021, 022, 023, 024.

2021p: Datele au fost extrase în septembrie 2022 și pot suferi modificări până la sfârșitul anului.

*Produsele agricole incluse în secțiunile 1,2 și 3 din Nomenclatorul Combinat, respectiv I. Animale vii și produse animale, II. Produse vegetale și III. Grăsimi și uleiuri animale sau vegetale.

„Dacă în 2021 am văzut creșterea substanțială a cifrei de afaceri în baza revenirii apetitului pentru consum, pentru 2022 estimăm continuarea tendinței în baza transmiterii considerabile a presiunilor inflaționiste pe fondul epuizării stocurilor pe întregul lanț de producție, distribuție și comerț până în apropierea nivelului record de 26 miliarde de lei. Cu toate acestea, ne așteptăm la o consolidare a marjelor de profitabilitate în urma creșterii costurilor cu materiile prime, carburanți și utilități, a scumpirii creditării și a forței de muncă”, a declarat Tudor Malearov , Business Development Manager KeysFin,  în cadrul celei de-a VII-a ediții a evenimentului „Retail & Horeca Distribution”, organizat la Brașov de către Modern Buyer.

Analiza pieței de distribuție în retail și HORECA a cuprins 137 companii în 2021, dintre care: 8 mari, 91 medii, 36 mici și 2 micro. Cea mai mare pondere din cifra de afaceri a fost generată de companiile medii (52,3% din total).

Din perspectivă județeană, Capitala conduce cu o cifră de afaceri de 8,1 miliarde de lei care reprezintă 38,5% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (10,6% din total), Cluj (6,1% din total), Bacău (5,8% din total) și Harghita (5,1% din total). Împreună, primele 5 județe au generat aproape 66% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în 2021.

CEI MAI MARI DISTRIBUITORI LOCALI

Cel mai mare distribuitor din retail și HORECA din România a devenit INTERBRANDS ORBICO SRL (fosta Interbrands Marketing & Distribution) după cea mai mare creștere nominală și procentuală din top 20, de 2,4 miliarde respectiv 169%, la 3,8 miliarde de lei (17,9% din total) în 2021. Noua entitate reunește 4 companii: două ale Interbrands și două ale Orbico, după ce grupul croat a preluat controlul unic al Interbrands la sfârșitul lui 2021.

În top 10 urmează AQUILA PART PROD COM SA după a doua creștere nominală și procentuală din top 20 , de 403 milioane de lei respectiv 27,3%, la aproape 1,9 miliarde de lei și LUZAN LOGISTIC SRL cu o cifră de afaceri de peste 1 miliard de lei în 2021.

Cei mai mari 10 jucători au concentrat aproape 52% din cifra de afaceri a distribuitorilor locali în anul post-pandemic.

REZULTAT NET IN ANUL POST-PANDEMIC 

Rezultatul net (profit net minus pierdere netă) al distribuitorilor din retail și HORECA a crescut cu 35% față de 2020 și cu 63% față de 2017, la nivelul record de 574,4 milioane de lei în 2021. Dintre cele 137 de companii analizate, 128 au încheiat anul trecut pe profit (92,7%), 6 pe pierdere (4,4%), restul înregistrând un rezultat nul în 2021.

AQUILA PART PROD COM SA (locul 2 după cifra de afaceri) a rămas cel mai profitabil distribuitor în retail și HORECA în 2021 și a generat 10.8% din profitul industriei. Cei mai profitabili 10 jucători au obținut un profit cumulat de 261 milioane de lei, adică 44,7% din total în 2021.

TAXE ȘI IMPOZITE PLĂTITE CĂTRE BUGETUL DE STAT DE PESTE 177 milioane de lei în 2021

Capitala conduce și din perspectiva contribuției distribuitorilor din retail și HORECA la bugetul de stat cu un nivel al taxelor și impozitelor plătite* de aproape 61,5 milioane de lei, care reprezintă 34,7% din total, urmată de companiile înregistrate în județele Prahova (9,2% din total), Bacău (6,8% din total), Cluj (5% din total) și Dolj (4,8% din total). Împreună, primele 5 județe au generat 61% din totalul taxelor și impozitelor achitate de distribuitorii locali în 2021.

COMERȚUL CU RIDICATA, AVANS DE APROAPE 28% ÎN PRIMELE 6 LUNI DIN 2022

Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut în primul semestru din 2022 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,6% față de aceeași perioadă din 2021, potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică.

Cifra de afaceri din comerțul cu ridicata a crescut în termeni nominali în primele 6 luni din 2022 ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 27,7% față de aceeași perioadă din 2021.

Potrivit datelor preliminare de la Ministerul de Finanțe, aproximativ 225 mii de companii (24,7% din total) care și-au raportat rezultatele la 2021 au avut ca principal domeniu de activitate unul dintre codurile CAEN aferente comerțului (cu amănuntul și cu ridicata) și au înregistrat cumulat o cifră de afaceri de 789 miliarde de lei (40% din total).

Notă: Piața de distribuție în retail și HORECA cuprinde 137 de companii relevante care au rezultat în urma analizei calitative detaliate și care au ca domeniu principal de activitate unul dintre codurile CAEN aferente grupei: 46 comerț cu ridicata cu excepția celui cu autovehicule (aproape 92% dintre companiile analizate). Față de ediția din 2021 au fost incluse încă 5 companii: KONSTA SPLENDID SRL, CORALIA COM SRL, VLAD EXIM SRL, ORIGINAL SERV SRL și ASICO TRANS SRL.

*Taxe și impozite = Cheltuieli cu asigurări sociale și protecția socială + Cheltuieli cu alte impozite taxe și vărsăminte asimilate + Impozit pe profit + Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus + Impozitul specific unor activități.

În anul 2020, în România existau 596 de companii care aveau ca obiect de activitate producția de vinuri și/sau cultivarea de struguri (CAEN 1102 - Producția de vin din struguri și CAEN 0121 - Cultivarea strugurilor), cu 0,8% mai multe raportat la 2019 și în creștere cu 41% față de 2010.

TOPUL PRODUCĂTORILOR DE VIN ÎN 2020, DUPĂ CIFRA DE AFACERI

În ceea ce privește topul producătorilor de vin locali, liderul pieței a rămas CRAMELE RECAȘ SA, cu o cotă de 11,6% din total și o cifră de afaceri de 201 milioane lei.

Clasamentul este completat de JIDVEI SRL FILIALA ALBA (jucător care a înregistrat în 2020 cea mai mare scădere anuală din Top 5, de 25%, ajungând astfel la o cotă de 8,4% din total), COTNARI SA (8,2% din total), CRAMA CEPTURA SRL (care a înregistrat cea mai mare creștere procentuală din Top 5 și a ajuns la o cotă de piață de 7,2%) și ZAREA SA (6,4% din total în 2020).

Primii 10 producători de vin din România au avut o cifră de afaceri cumulată de 983 milioane de lei anul trecut, ceea ce a reprezentat 57% din piață.

REZULTAT NET DE PESTE 100 MILIOANE LEI, RECORD ÎN ANUL 2020

După 7 ani de pierdere din ultimii 10, rezultatul net al producătorilor de vin locali a ajuns la un nivel record și a depășit pentru prima dată pragul de 100 de milioane de lei în anul pandemiei.

Cel mai profitabil jucător din piață în 2020 a fost liderul după cifra de afaceri: CRAMELE RECAȘ SA, cu un rezultat pozitiv care reprezintă aproape sfert din profitul pieței de vin din România. Pe următoarele locuri se află CRAMA CEPTURA SRL (profit net de 21,6 milioane de lei), JIDVEI SRL FILIALA ALBA (profit net de 17,8 milioane de lei), ZAREA SA (profit net de 9 milioane de lei) și CASA DE VINURI COTNARI SA (6,7 milioane de lei).

De asemenea, primele 5 companii ale clasamentului au generat împreună peste 53% din profitul pieței în 2020.

ROMÂNIA, CEL MAI MARE AVANS ANUAL AL PRODUCȚIEI DE VIN DIN UE ÎN 2021

La nivel mondial, producția de vin este estimată în acest an la 250 milioane hectolitri, volumul fiind cu 4% sub nivelul din 2020, potrivit datelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OVIS).

În ceea ce privește Uniunea Europeană, volumul producției de vin este estimat la 145 milioane hectolitri pentru acest an, cu 13% sub nivelul din 2020.

Sunt preconizate scăderi anuale în topul celor mai mari producători de vin din UE: Italia (44,5 milioane hectolitri, cu o scădere de 9%), Spania (35 milioane hectolitri, cu o scădere de 14%) și Franța (34,2 milioane hectolitri, cu o scădere de 27%).

De cealaltă parte, potrivit estimărilor, țările care vor înregistra creșteri în 2021 față de anul anterior vor fi: Germania (al patrulea producător european, cu 8,8 milioane hectolitri și o creștere de4%), Portugalia (6,5 milioane de hectolitri și o creștere de1%) și România (al șaselea producător european, cu 5,3 milioane hectolitri, respectiv cel mai important avans estimat din UE în 2021, de 37%.).

*Notă: Analiza KeysFin are la bază datele financiare anuale, neajustate, agregate, raportate de companii la Ministerul Finanțelor (la sfârșitul perioadei) care au ca domeniu principal de activitate codurile CAEN 1102 - Producția de vin din struguri și CAEN 0121 - Cultivarea strugurilor.

DESPRE KEYSFIN

KeysFin oferă soluții de reducere a riscului comercial utilizând date despre companiile din România și din străinătate prin intermediul unor instrumente dedicate. Cu un portofoliu de peste 700 de clienți, KeysFin este unul dintre cei mai importanți furnizori de soluții de business information din România. KeysFin deţine şi aplicaţia KeysFinder, prin intermediul căreia utilizatorii pot accesa uşor şi rapid situaţii financiare, indicatori şi informaţii juridice de la peste 4 milioane de entități economice din România.